De la Neuronul preluat.. Think, dude/dudette, think…

Și fin’că sau pen’că nevastă-mea mă citește, bat șaua să priceapă iapa. La figurat. Adică, nu știu la voi cum e, dar parcă e mai simplu cu blog-ul decât față în față. Mult mai simplu. La mine. Evit acea privire piezișă și îmi dă timp de reacție. Vorba țiganului: ”Nu dădea, tanti, nu dădea…”

Eu de când mi-s, îs cam nevricos din fire, foarte complexat (de mult) și nepriceput în ale relațiilor. D’aia ștudiez tot ce prind, și îmi dau seama pe zi ce trece tot mai mult că singura și cea mai sigură cale de a pierde tot ce ai în materie de relații e să asculți TOATE cărțile și „shovurile” tv. Singura și cea mai sigură cale de a câștiga totul e să lași deoparte frica și să dai piept cu problemele. Să le discuți, să le analizezi, să le repeți zi de zi până le trece din ascuțime și tăiș, până ai tot ce vrei. Și, la nevoie, să te îmbunătățești. Noa, amu știu că mă contrazic nițel, dar eu merg pe principiul că un trandafir poate crește din rahat, așa că, nu ascult întru totul acele cărți și chestii media, ci în schimb, iau numai acele chestii ce mi se par de bun simț, care mi se potrivesc. Adică armonizez ceea ce fac cu ceea ce vreau să fiu și cu ceea ce simt.

Bun, revenind amu ni la filmul de mai sus. E vorba de o poveste. Întortocheată. Despre un individ cu o prietenă/ amică/ iubită, care moștenește o casă (individul), și care face rost de un individ și o individă drept colegi de împărțit casa. Și care, după întortocheri care mai de care mai hazoase, ajung (individul și individa numiți de acilea încolo foști colegi de casă) să o ia la muki-muki pe viitoarea fostă prietenă a individului mai sus menționat. Amândoi. După o noapte de beție. Pe scurt spus. Morala inexistentă. Sau ceva de genul „Ai grijă ce-ți dorești, că se poate întâmpla!”. Tipa (amu doar fostă) plângea la și după plecare, ceva de groază. Și spunea de genul:

-Am fost curioasă să văd ce pierd!

-Cu tine este deosebit, nu e ceea ce crezi… A fost doar sex, cu tine e iubire..

-Și tu ai dorit-o pe individa cealaltă, din prima clipă ce-ai văzut-o…

Mă rog, nu în atâtea cuvinte, și replicile-s nițel distorsionate, dar acilea ni bat.. N-am treabă cu mesajul, sau cu filmul în sine. Am treabă cu altceva. Bat la capitolul relații.

La capitolul relații extra și intra conjugale. Acilea ni. Măi, eu recunosc sechelele când le văd, chiar și pe cele ale subsemnatului, de orice fel, fie ele religioase, fie ele de o falsă moralitate, învățate din copilărie sau din experiență, dar le judec prin prisma bunului simț. Cred următorul lucru: Întotdeauna ceea ce simți e lucrul corect din perspectiva asta.. Mă refer la chestiile sufletești. Adică, degeaba te împaci după o prostie, dacă ai un ghimpe acolo în inimă.. Ăla rămâne până la adânci bătrâneți, și ajunge să distrugă relația, până la urmă, dacă nu este înlăturat.. Și acilea ai două posibilități. Fie discuți și înlături ghimpele, fie te înlătură ghimpele pe tine. Din perspectiva fericirii. Nu din perspectiva relației. Că poți să rămâi în cadrul relației, și să nu fii fericit.

Așadar, fie că-i vorba de 2, de 3 sau de diverse triunghiuri amoroase, totul e să fie împărtășit, acceptat (dar nu cu inima strânsă) și înțeles. Adică, propun judecarea oricărui lucru dintr-o relație cu ajutorul a două (și doar două) axiome:

- Fiecare persoană, individ, individă, sau orice alt obiect dintr-o relație trebuie să fie fericit(ă). Și are dreptul la asta. Axioma „În căutarea fericirii”. Și toate trebuie să se subscrie acestei chestiuni.

- Orice se face într-o relație, trebuie să nu încalce axioma mai sus menționată, și să fie acceptat și împărtășit de toți participanții dintr-o relație. Axioma „Toți suntem la fel de importanți, și trebuie să știm totul”. Fără jumătăți de măsură.

Ei, ce ziceți?

Eu zic, ’geaba ești numai tu fericit, dacă cealaltă persoană nu-i. Se numește relație distructivă. ’Geaba este cealaltă persoană fericită, dacă tu nu ești. La fel se numește.

Treaba merge înainte când amândoi caută să meargă în același sens. Ești mai libertin? Vrei menage-a-trois? Partenerul ce zice? Comunică. Vorbește. Cere. Întreabă. Dacă și partea cealaltă vrea, e ok. Dacă nu, și pentru tine nu-i doar un moft, apăi merită să te gândești un pic la relație. Oare, e ceea ce-ți dorești?

Din agricultură am învățat că doi boi merg înainte numai dacă trag în aceeași direcție. Nu merge ca unul să tragă hăis și altul cea. Și nici dacă le schimbi locul la jug nu mai merge treaba. Asta de la nevastă am învățat-o… Așadar, eu mi-s boul din stânga.. Tu care bou ești???

Later edit:

Lecția 1. Dragostea e necondiționată.

Lecția 2. Ca să meargă căsnicia, trebuie să iubești necondiționat, dar și să-ți asumi responsabilități.

Lecția 3. Ia-ți angajamentul să o(îl) iubești și să-i oferi fericirea fără să aștepți nimic în schimb.

Te provoc. Privește-l..

LATER EDIT: de privit doar dacă ești căsătorit și ai măcar 2 ani la activ pe frontul de est(vest)…

Parcă mă apropie de filmele astea prăfuite și fascinante… La ce mă uit:

- The apartment (1960, Jack Lemmon);

- To catch a thief (1955, Grace Kelly, Cary Grant);

- The producers (1968, Gene Wilder);

- Pride and prejudice (1940, Laurence Olivier);

Voi la ce vă uitați când vreți să uitați?