Ghid de supravietuire. Cash flow.

Cash-flow-ul este în traducere liberă, flux de numerar, de bani. Adică, pe româneşte, o urmărire a intrărilor şi ieşirilor de bani. Nu cheltuieli, nu nimic. Doar bani. Adică dacă îl faci cum trebuie, îţi poate salva afacerea, şi poate să-ţi prezică cu un grad mare de probabilitate câţi bani o să ai în contul de la bancă şi/sau în casierie la sfârşitul perioadei.

Există multe discuţii cu privire la acest instrument. Nici una însă nu e legată de utilitatea sa. Ca să înţelegeţi mai bine, e vorba de un instrument pe termen scurt, care vrea să-ţi spună astăzi de câţi bani ai nevoie şi cât trebuie să-ţi fie încasările pentru ca să nu intri în incapacitate de plată peste o lună, două sau chiar 3. Unii îl extind la câţiva ani, dar eu personal consider că în perioadă de criză tot ce depăşeşte ca orizont de timp 3 luni, are grad de probabilitate sub 70%. Şi cu cât perioada vizată e mai lungă, cu atât scade predictibilitatea. Adică e mai incert. Perioada de o lună e, zic eu, suficientă şi ca lungime şi ca grad de predictibilitate.

Revenind.

E deosebit de util când trebuie să te gândeşti la bilete la ordin, perioade de maxim/minim de vânzări, şi se bazează pe istoricul firmei.

Ca orice instrument financiar, trebuie analizat în detaliu. Însă, să pornim de la general. Un flux de numerar în mare, pe o săptămână, arată cam aşa:

Soldul initial din ziua X este excedentul sau deficitul din ziua X-1. Aşadar, ceea ce trebuie să urmăreşti este linia E. Aici nu trebuie să ieşi pe minus. Pentru că asta înseamnă că ai plăţi prognozate în acea zi mai mari decât banii pe care îi ai. De asemenea, poţi estima că banii din contul din bancă şi din casierie, la sfârşitul fiecărei zile, sunt cei din coloana E. Desigur, încasările sunt tot estimate, dar porneşti de la ceea ce ştii sigur. N-are rost să te amăgeşti, ci scrii acolo ceea ce e cu un grad de probabilitate de peste 90%. Dacă ai contracte ferme, treci sumele din contracte. Dacă ai comerţ cu amănuntul, treci încasările cele mai mici avute. Speră la ce-i mai bun, dar pregăteşte-te pentru ce-i mai rău. Hope for the best but prepare for the worst.

Oricum, tu plăţile ţi le ştii. Aşadar, prin acest instrument, poţi afla care-i vânzarea minimă zilnică pentru a fi pe plus toată perioada. Sau dacă vrei un leasing sau un credit, poţi vedea cum îţi afectează fluxul de numerar. Cerul e limita, când e vorba de ce poţi face cu un cash-flow bine întocmit şi structurat.

Ţine minte, aici e vorba de încasare şi plată. Iei bani şi dai bani. Nu cheltuieli, nu deductibilităţi, nu optimism. Doar încasări şi plăţi.

Să revenim. Ce este mai sus, e un cash-flow general. Dar, întotdeauna e bine să ştii unde se duc banii şi de unde îţi vin banii. Cum în contul de profit şi pierdere, în bilanţ, ai 3 capitole distincte, propun şi eu tot 3. Încasări şi plăţi din / pentru investiţii, încasări şi plăţi din activitatea curentă şi încasări şi plăţi cu balonul de salvare, adica,  creditele pe termen scurt – gen linie de credit, overdraft, etc…

Prin urmare:

E mult de lucru, ştiu. Dar mai ştiu şi faptul că prin acest instrument orice patron poate să afle întrebările existenţiale: Cât voi câştiga? De unde voi câştiga? Când voi avea nevoie de bani? Unde se duc banii?

Desigur, pentru cei care aşteaptă secretara să le facă treaba, musai să afle că dacă nu urmăreşti atent încasările şi plăţile, mai ales cele pentru bugetul de stat, te poţi trezi cu o poprire cât casa, şi să ajungi să nu-ţi poţi plăti furnizorii că n-ai cu ce. Şi atunci, e bai. Dar, oricine poate să scrie date într-un tabel din ăsta, în Excel şi să lase programul să calculeze singur. Care te bagi la un progrămuţ?