Ghid de supravieţuire economică. Pregătirea.

Bun, copii… Aţi făcut prima firmă (sau a doua, sau a treia, n-are importanţă…) şi vreţi să aflaţi cum să faceţi să aveţi noroc de ea, şi să supravieţuiţi când toţi îşi închid porţile. Aici e începutul…

Primul lucru pe care trebuie să-l faci este să te dezbraci de prejudecăţile existente, şi să înţelegi că:

A. Banul la ban trage. Dacă începi cu bani puţini, nu te gândi la câştiguri majore.

B. Răbdare, răbdare şi răbdare. Pot trece ani de zile până vei ajunge la ceea ce îţi doreşti cu adevărat, să fii independent financiar, să te poţi distra şi să ai şi bătrâneţile asigurate.

C. Singurele chestii pe care le poţi obţine fără costuri sunt cele de pe internet, cum e acest ghid, şi greşelile altora. Deşi şi astea de pe internet costă, dacă iei în calcul costul internetului, nu-i chiar aşa gratis. Aşadar rămân greşelile altora. Restul sunt pe bani. Ţine minte: TINSTAAFL – There is no such thing as a free lunch. Nu există aşa ceva precum un prânz gratis.

D. Apucă-te de pescuit sportiv. Catch and release. Nu-ţi iese nimic de grătar, dar măcar te înveţi să aştepţi. Asta vei face mult timp de acum încolo.

E. Cască ochii, deschide bine urechile şi închide gura. Nu vrei să spui ofiţerului de credit cum tu din linia de credit ţi-ai plătit termopanele de la magazin, că îl enervezi, şi rişti să rămâi fără linie. De asemenea, nu vrei să spui concurenţei care e câştigul tău şi care-s vânzătorii cei mai buni. Dar vrei să afli asta de la concurenţă.

F. Mulţumeşte-te cu un salariu. Banii firmei nu-s şi ai tăi. Nu te apuca de la primul succes să arunci banii pe vreun BMW sau Mercedes, nici dacă îl iei în leasing sau cu credit bancar. E bun şi un Logan MCV, sau un Renault Cangoo – adică ieftinături, dacă e vorba de marfă, şi crede-mă că în primii 2 ani n-ai nevoie de maşină personală. Merge şi aia de marfă, că nu trebuie să ajungi să faci liniuţe pe Coasta de Azur cu cocălarii. După vreo 3 ani de profit, vei putea să-ţi distribui cam 10% din el pe dividende, sau să-ţi dai o primă mai puternică. Aşa, de un concediu mai acătării. Până atunci, mulţumeşte-te cu Paralia Katerini sau cu cortul prin ţară.

G. Cel mai important lucru pe care trebuie să-l înveţi este că dacă vrei să ai succes, să te distrezi pe drumul spre pensie şi să ieşi la pensie şi mulţumit, cu bani şi sănătate, apăi MUSAI să pricepi că 5% profit cu 95% şanse e obligatoriu mai bun decât 50% profit cu 50% şanse. Ia-o încet. Nu te arunca la oferte speciale de câştig mai ales când n-ai bani destui pentru a-i pierde. Banii pe care-i investeşti în firmă trebuie să-i primeşti înapoi cu un profit care să depăşească dobânda la vreun depozit bancar sau la titlurile de stat. Că dacă nu depăşeşte dobânda, e bai. Mai bine stăteai acasă şi luai dobândă fără nici un efort.

Bun, astea fiind spuse, trecem la următorul capitol.

Încasările.

Deosebit de importante, şi fac diferenţa între o firmă solidă şi una în faliment.

Trebuie să înţelegi că banul lichid e ban lichid, nu un bilet la ordin sau cec. La început, primeşti doar cash. Mai încolo, când creşti, poţi să primeşti şi bilete la ordin şi cec-uri, dar în proporţie de maxim 20% din încasări, şi numai după ce-i verifici pe emitenţi. Cum? Simplu.

Prietenii tăi cei mai buni (şi pe gratis) în cazul ăsta sunt:

- Ministerul de finanţe: Intri la persoane juridice, şi cauţi după nume sau CUI. Dacă firma are 1 angajat, dacă-i cu cifra de afaceri mică, dacă-i pe pierdere de câţiva ani, sau dacă pur şi simplu când cauţi bilanţul nu-l găseşti pe cel de cu un an în urmă (bilanţul la anul precedent apare prin septembrie, dar se întâmplă să nu existe de acum 2 ani), atunci e o problemă. Nu accepţi bilet la ordin sau cec de la firmele astea. Chiar dacă-i firmă nouă. Cu atât mai mult dacă-i firmă nouă.

- ANAF: Cauţi după nume, atât pe firme mari cât şi pe firme mici. Dacă firma are restanţe la bugetul statului, e bai. Poprirea e pe vine. Nu accepţi bilet la ordin sau cec de la firmele astea.

- Arhiva electronică: Cauţi debitor, persoană juridică, după CUI şi apoi după nr. reg. Comerţului. Vezi ce înscrieri are firma. Dacă există înscrieri de la bugetul statului, e bai. Nu accepţi bilet la ordin sau cec de la firmele astea. Alte înscrieri sunt teoretic OK, mai ales că partea interesantă e că poţi vedea obiectul contractului.

- Registrul Comerţului: Intră cu utilizatorul şi parola scrise acolo, şi verifică starea firmei. Dacă n-o găseşti sau scrie „În dizolvare”, e bai. Nu accepţi bilet la ordin sau cec de la firmele astea.

- Buletinul insolvenţei: Cauţi după nume. Dai click pe nume, dacă apare. În principiu, dacă apare numele, e bai, dar se poate întâmpla să fie ieşită firma din insolvenţă, aşa că mai bine verifică. Dacă apare „Notificare privind deschiderea procedurii de insolvenţă prin procedura generală”, e mare bai. Nu accepţi bilet la ordin sau cec de la firmele astea.

- Banca ta. Dacă te porţi bine cu ofiţerul de cont, când ai o problemă urgentă poate să te ajute, făcând o interogare pe sub mână la CIP, şi-ţi zice dacă sau câte incidente de plată are firma. Ofiţerul de cont te poate ajuta în multe. Ai grijă să-ţi fie prieten. Chiar înaintea directorului de sucursală.

Trebuie să înţelegi că, şi aici mă voi repeta, încasările sunt foarte importante. Şi trebuie puse pe hârtie, urmărite şi înţelese. Lasă vânzătorii să nu facă planuri în scris, tu fă. Pune pe hârtie. Plănuieşte. Urmăreşte. Trebuie ca plăţile prognozate să fie întotdeauna acoperite de încasări sigure. Nu de alea nesigure, gen lasă că încasează firma, câştig la loto sau vine mătuşa Tamara cu banii.. Ci din cele sigure, preferabil cu banii puşi deoparte.

În partea următoare a ghidului, voi arăta o metodă foarte bună pentru urmărirea încasărilor şi plăţilor, numită CASH-FLOW. Partea interesantă e că şi băncile îl cer (sub diferite forme) când tu ceri o linie de credit. Un motiv în plus pentru a-l folosi.