Până aici, nu stăm rău..
Posted Under: Pasul1, anonymous, common sense, economie, gândire, manipulare, media, oi, politichie, schimbare, televiziuni
… spun vorbele unui parașutist în cădere liberă de la 10.000 de metri altitudine, la care nu i se deschisese parașuta.. Noa, așe și noi românii..
Și ca să stric ritualul prin care eu zic ceva și tot eu explic de ce am dreptate, vă zic de pe-acuma că în fraza de sus nu ne regăsim. Noi, românii.. Adică, n-am dreptate.
No, hai să vă zic de ce n-am dreptate.
Mai țineți minte anul 2003?
Inflație 14,1% (față de 54,8% în 1999). Rata medie a dobânzii active pentru clienții nebancari (dobânzi la credite – în medie și aproximativ 25%). Rata medie a dobânzii pasive (dobânzi la depozite – în medie și aproximativ 15%). Investiții străine directe în România – 1,9 miliarde euro. Rata șomajului 7,4% (658,9 mii persoane). Aceste date au fost preluate din raportări BNR, anuare statistice, etc. Sunt cifre medii, aproximative, dar evidențiază o stare de fapt.
Anul 2009.
Inflație (momentan) 5,1%. Rata medie a dobânzii active (în medie, 18,73% la firme, 17% la populație, la cele în sold). Rata medie a dobânzii pasive (în medie, 15,42% la firme, 13,27% la populație, la cele în sold). Investiții străine directe încă nu se cunosc decât pentru anul 2008, care nu-i reprezentativ momentan. Rata șomajului în luna februarie 2009 a fost de 5,3%- 477,9 de mii de persoane. Anualizată, s-ar putea dubla, undeva pe la 900 de mii de persoane.
Google it… Nu mă credeți pe cuvânt..
Apoi, comparați. 2003 cu 2009. Se justifică panica din media? Nu. E panică, tocmai pentru a se creea panică. Trebuie să fie vândute ziarele, trebuie să se facă șmenurile (adică trebuie acoperite), trebuie redirecționată opinia publică spre chestii neesențiale, până la saturație. Credeți că sectorul imobiliar afectează pe cineva? Desigur că afectează. Pe cei ce au deja țepele în derulare. Unii estimau o cerere speculativă anul trecut la nivelul a 95% din cererea totală. Adică 95% din tot ce se vindea era destinat revânzării. Ceea ce creștea prețul artificial. Uite un articol fain. Cumpărători există. Dar sunt selectivi. Când ai absolută nevoie de un apartament, sau de un teren, îl cumperi. Când nu, aștepți. Dar faptul că au scăzut tranzacțiile imobiliare cu 26% în lunile ianuarie-februarie 2009 față de perioada similară a anului 2008, nu înseamnă că-i criza așa de mare.. Înseamnă că au existat o mulțime de tranzacții, chiar în condițiile în care creditele imobiliare sau ipotecare trec pe creștere negativă. Adică, bani sunt, tranzacții se fac.. Dar se fac la prețuri mult mai mici. De aici nevoia de a striga Criză! și de a amenința că vor mai crește prețurile.
Da, e bai mare.. Recunosc. Mii de firme o dau în bară, pică și se falimentează. Mii de oameni aruncați în șomaj.. Dar, oare, într-o țară care n-a avut nici active toxice, nici guverne capabile să facă reformă, și nici programe coerente de guvernare, nu-i cam puțin? Acele firme care falimentează, falimentează datorită circulației banilor. A încasării sumelor datorate. O mare parte din ele fie trag țepe din dorința de a trage țeapă (ce, e criză, n-am de unde), fie încearcă să supraviețuiască țepuitorilor sau altora care au avut de-a face cu țepuitorii. Și marea majoritate a lor habar n-au de un plan de afaceri, de un studiu de fezabilitate. Banii mei îs numa’ ai mei, banii firmei îs și-ai mei.. Doară firma-i a mea. Și știu ce vorbesc, că am lucrat o vreme și pe corporate front-office și pe corporate back-office. Credite. Și-n vânzări, și-n administrare și cuantificare risc, adică. Și noi trebuia să le concepem acelor oameni planurile și studiile, că ei veneau la noi cu o idee și cereau bani. Și dacă îi refuzai, te reclamau mai sus, sau făceau reclamă negativă băncii. Ce cash-flow, ce bani albi pentru zile negre… Totul sau nimic, asta era mentalitatea.. Și să nu care cumva să-i contrazici, că era bai mare.. Iar când ăștia care au fost fie țepari, fie de bună credință dar au investit în afaceri ce erau moarte în fașă de la bun început sau se bazau pe încasări de la țepari, au început să pice, efectul de bulgăre a multiplicat criza în restul firmelor. Iar băncile dau din colț în colț, și nu știu pe cine să finanțeze, din moment ce toți par dubioși. Nu zic că și sunt dubioși, dar când ești disperat, semeni cu unul..
Încasările, oameni buni… Astea-s viața unei afaceri, sângele ei.. Dacă n-ai încasări, sau surse de finanțare a cash-flow-ului, te duci rapid la fund, chiar dacă ai active de miliarde de euro.. Incapacitate de plăți, adică..
No, apăi să revenim..
Puțina lume ce-și ridică nasul din televizoare sau ziare, poate observa că pentru mulți, treaba merge ca înainte. Profituri (mai mici, e drept, dar există), cifre de afaceri (ia căutați hipermarket-urile să vedeți ce prognozează), angajări.
Bre, și de-am ajunge la nivelul din 1999, cu 54% inflație, tot ne-am putea ridica de pe jos. Lumea merge înainte, cu sau fără noi.. Erau vremuri în care existau dobânzi la credite de 150%, inflație de 200%, și așa mai departe. Viața a mers înainte, am trecut peste acele momente, și am ajuns aici. Viața noastră e formată doar din crize, numai că noi suntem prea proști s-o recunoaștem. Media ne îndobitocește, ne face mai maleabili, masă de manevră pentru acei câțiva care se îmbogățesc continuu. Mai țineți minte interviul cu Vântu? Fraza cheie: „Vă simţiţi cel puţin moral responsabil?”
”- Nu mă simt responsabil de absolut nimic. Scumpa mea, uită-te în jur, City Bank, UBS, Merryl Lynch..”
Adică dacă restul e hoți, eu de ce n-aș fi? (traducere liberă stil pamflet).
Exista o vreme când o trupă de bătăuși (mineriadele) amenințau guvernele și lăsau fără nădragi plutoane întregi de trupe ale poliției, erau vremuri când pentru că șopteai ceva de rău despre mărețul conducător te trezeai în pușcărie sau urmărit pe viață.. La naiba, erau vremuri în care speranța de viață era de 30 de ani, și erai legat de glie, rob pentru altul..
În principiu, se poate și mult mult mai rău. Dacă nu vrem să ajungem acolo, trebuie să ne ridicăm, să ne scuturăm de praf, și să căutăm soluții de rezolvare a problemelor. Că dacă noi n-o facem, alții în mod sigur n-o vor face pentru noi.
Încă mai putem să ne ridicăm. Contrar așteptărilor, dacă am picat de la etajul 99, ne vom începe urcarea de la parter. Și vom urca mult mai multă vreme decât am urcat inițial. Dar vom urca. Ne vom descurca, vom crește, să sperăm, pe baze sănătoase, și ne va fi mai bine. Nu vom ajunge automat înapoi la etajul 99, deoarece n-avem cum. Prețurile vor mai coborâ nițel, și vor rămâne acolo multă vreme. Dar speranțe sunt.. Aici ziceam ceva despre cum ar trebui să redresăm economia. Că un acord cu FMI, în acele condiții nu e necesar. Încă susțin același lucru, doar că FMI s-a dovedit mai puțin băgăcios și coercitiv decât credeam. Iar guvernul, cu bune, cu rele, acționează ardelenește, care-i singura metodă de a ieși cu fața curată pe care o cunosc. Nu se poate și iute și fără greșeală. Se poate însă iute și fără să gândim. Așa că, dl. Boc șede și cujetă. Rău pe de o parte. Dar bine pe altă parte, dacă stăm să ne gândim câte tunuri s-ar putea da, dacă cei care trebuie să semneze actele de aprobări diverse n-ar citi cu atenție ceea ce trebuie să semneze.. Cât despre restul, om trăi și-om vedea, vorba orbului… 
Important e să lăsăm emoțiile deoparte, să stăm să judecăm la rece, și să facem ceva să ieșim din starea în care suntem. Să căutăm soluții, prima dată, și vinovații, a treia dată, a doua fiind despre rezolvarea problemelor. Ultimele două pot fi și concomitente, că nu-i bai. Dar să lăsăm văităturile deoparte, și să începem odată să muncim. Dacă nu pentru noi, pentru copiii copiilor noștri. Că dacă tot ieșim la pensie la 70 de ani (apropo, mă fac pfa, imi susțin pensia privată, plătesc asigurare de sănătate, dar în rest în afară de impozit pe profit, ioc – soluție pentru cei ce nu vor să emigreze), la doi ani după ce murim (speranța medie de viață la bărbați în România se pare că e 68 de ani), măcar să lăsă, ceva în urmă, în afară de gunoaie..
Și așa gândește subsemnatul.. Voi ce ziceți?
Reader Comments
Nu ai putea tu sa iei o coala din aia mare si alba, niste acuarele, apa, pensula si sa tragi un desen cu ce-ai scris aici? Rezumatu` macar. Apoi faci o poza la pictura/opera de arta si o postezi. Atunci o sa-ti raspunda totusi cineva la intrebarea “Voi ce ziceti?”.
Singura chestie pe care eu am inteles-o este asta: “În principiu, se poate și mult mult mai rău.” (nu-s proasta, mai…sunt doar obosita, etc.)
Lasand gluma deoparte, indemnul tau e admirabil. Intrebarea e “Ai cu cine?”. Crezi ca au romanii din astea http://purplehaze.blosone.ro/files/2009/04/j3gw73ln4lpm8ifdtiqriswlo1_1280.jpg ?
Nu stiu sa dansez, sa desenez (da’ aia nu ma impiedica sa incerc), nu stiu sa cant, fluier multumitor daca nu stai prea aproape… Si asa mai departe.. Cat despre link-ul acela, nu reusesc sa-l folosesc.. Imi da ceva eroare..
P.S. Daca n-as crede ca am cu cine (evident, ca desi ar fi o mare greseala sa existe 2 ca mine, ma indoiesc ca-s chiar asa de unic), cu ce sau unde, fie as emigra, fie as ajunge la aia zambareti..
Imi pare rau ca nu merge. E “poza zilei” la mine.
Mda…probabil o sa emigrezi!
Aaaa … sectorul imobiliar ar fi o parte din ce tine de domeniul constructiilor. Nu vreau sa flutur vorbe in vant, imi pare ca ar fi grozav sa urnim putin lucrurile in tot ce tine de infrastructura, deci, cum ai spus, la munca cu noi. Si nu pun pret pe estimari, judecam, facem dregem .. apoi … vorba orbului.
Ar mai fi partea cu pensia, tot nu pun pret pe pensie, mai am speranta ca imi voi face inainte de cei 65-68 de ani propria pensie, nu poci sa astept sa imbatranesc pentru a face tot timpul ceea ce-mi place.
@PurpleHaze, sa stii, ca eu is mai pudic momentan, si chiar nu-s sigur ca eu am asa ceva… Asa ca, doua chestii se intampla.. Prima, poza nu ajunge la mine pe blog, ca-i la tine, si doi, promit sa-mi analizez psiche-ul mai bine, sa-mi dau seama de ce totusi sunt asa de pudic… Iar ca sa-ti luminez si tie ziua, spun ca incep incet incet sa-mi dau seama de personalitatea ta. Si esti minunata…
@Sorin, evitara unei probleme nu-i tot una cu rezolvarea ei… Sigur ca la munca cu noi, dar care noi?
Pensia, ca pensia.. ti-am marturisit dorinta mea cea mai fierbinte, cea cu Grecia, cu malul marii, cu pescuitul… Totul e sa fac din timp pregatirile…
@ghost – vad ca iar nu reusesc sa ma exprim cum trebuie, so:
1. Daca “evitara unei probleme nu-i tot una cu rezolvarea ei” equal “nu pun pret pe estimari”, inseamna ca-i inteleasa gresit toata treaba, am avut mult de a face cu estimari, estimarile nu sunt relevante (pentru mine), de aia se si numesc estimari. Pe date si pe logica ma bazez, pot sa ma raportez pe baza calculelor si a logicii la posibile rezultate, dar nu ma bazez pe aprecieri sau posibilele rezultate, mai ales in conditiile in care expertii lui peste fac estimarile la noi. Caz concret, cate autorizatii de construire au fost eliberate in ian-iunie 2008? x. Dar in Iunie-Decembrie 2008. Y. Se fac estimari in functie de x si Y pentru 2009. O mare tampenie. Pentru ca nu sunt destule date pentru a reflecta realitatea. Nu conteaza numarul autorizatiilor, valoarea declarata in autorizatia de construire. 1.000 autorizatii pentru constructii a 10.000 lai sau 10 autorizatii a cate 10.000.000 lai ? Apoi, autorizatiile de construire se elibereaza, asta nu inseamna ca ii musai sa se si faca investitiile in constructiile respective. Iti spun ca o astfel de situatie a stat la baza genului asta de estimari. Si mai sunt …
2. Noi, cei care “nu stam rau”, cei care te citim, cei care ne gandim la posibilele efecte ale crizei ?
3. Imi pare tare faina treaba cu Grecia, malul marii, hamacul si barcuta, dar trebuie sa te visezi acolo la 65-68 de ani? Sper sa treci cu mult de 68 de ani si sa te bucuri de tot ce visezi pentru tine. Cred ca se poate si mai repede de cei 65 ani. Si una ar fi sa-mi tina babuta de mana cautandu-mi proteza iar alta ar fi sa musc cu dintii mei. Daca visez la ceva caut sa ajung acolo, nu-mi impun limite si nu pun baza pe sitemul de protectie sociala, nu ma bazez pe stat sau pe o firma privata ca-mi va asigura pensia in functie de criteriile stabilite de ei, limite de varsta socotite in baza criteriilor lor. Nu inteleg de ce trebuie facute lucrurile astea la pensie. Ce inseamna pensie ? Stabilitate financiara ? Timp liber ? Pai nu am nevoie de pensie pentru lucrurile astea. Nu trebuie sa astept pensia. Stiu ca nu pot sa mor de tanar la 60 de ani dar, ma straduiesc.
“Behind a smile
There’s danger and a promise to be told
You’ll never get old
Life’s fantasy
To be locked away and still to think you’re free
You’re free
You’re free!
So live for today
Tomorrow never comes
Die young, die young”
3. No lasa-ma.. Eu sper sa ies poimaine la pensie (daca iasa biletul la loto, si daca il si cumpar), ca pentru mine pensia inseamna acelasi lucru ca si pentru tine..
2. Pai daca muncim doar noi, aia 40 de unici pe care-i am pe zi, inclusiv “moi”, apai mare branza tot n-am facut..
1. Say whaat???? Eu n-am pus estimari. D’aia n-am zis nimic de investitiile straine.. Am pus datele oficiale, luate de pe site-ul BNR si aia cu statistica…
@ghost: Nu ca ar avea vreo legatura cu ce se`ntampla pe`aici, da` nu`mi place sa las lucrurile neexplicate. La punctu` tau 1: sa stii ca link`ul nu era cu trimitere la mine, abia dup`aia am postat poza. Si stiu si unde`i baiu`: am pus ca vaca un “?” imediat dupa link. Daca`l stergi sau dai un space o sa mearga. Cred eu, desi femeile si tehnologia moderna…bla bla.
La 2 erai ironic, ma?
1.”Dar faptul că au scăzut tranzacțiile imobiliare cu 26% …”, stiu cum au socotit cei de la ANCPI acei 26% se incadreaza la exemplul dat de mine.”Unii estimau o cerere speculativă anul trecut la nivelul a 95% din cererea totală”, uf, estimari pe cereri speculative de vanzari (gandeste-te daca din cei pe care-i cunosti, 9,5 omi din 10 au cumparat pentru a revinde in profit ,acum cumpara doar cei 5%? pai, nu se pupa… cu cat ar fi trebuit sa scaza vanzarile ? ca numar sau ca valoare ?), de baza imi pare a fic cat se construieste in primul rand, si am habar cat se construieste “la vedere” … partea de inflatie, cred ca trebuie raportata si la nivelul veniturilor, o fi inflatia X, daca nivelul veniturilor e Z, iar economia subterana imi pare ca nu o apreciaza nimeni cum trebuie. La partea cu somajul “Anualizată, s-ar putea dubla, undeva pe la 900 de mii de persoane” … s-ar putea, si-n sus, si-n jos … prefer sa casc larg ochii la ce se intampla in jurul meu.
2. Ii clar ca indemnul meu ii tamp, dar nu poci sa stig “la munca cu ei”, nu la framantat de griji.
3. Ii clar ca nu joc la loto (si nici nu o sa-mi arunc acolo leutii), nici nu-i cazul sa castig la loto pentru a ma “pensiona” anticipat. Si cred ca-s mai multi in situatia asta, doar ca amana anumite lucruri catre pensie, iar in cazul in care ajung sa iasa la pensie constata uneori ca-i posibil sa nu mai fie putirinta pentru cele ce si-au pus in cap (asta in cazul in care nu “uita” si nu ajung sa gandeasca “vise taica, vise”).
@Sorin, estimarile au fost puse acolo pentru un motiv intemeiat. Si sa stii ca poate nu au fost 95%, dar sigur 96-97%. Aici bateam eu, ca de fapt, criza noastra nu-i criza decat ca vor unii s-o numeasca criza. Bateam spre ideea ca exista vanzari si cumparari, in scadere mult mai mica decat se estimeaza, ca numar. Nu ca pret, ci ca numar. Pentru ca preturile au scazut mult, si asta sperie speculatorii care au pe stoc imobile si n-au cui le vinde…
Cat despre rata somajului, estimarea mea este mult mai mare decat varianta oficiala de 600.000 persoane. Si efectul de bulgare e in crestere…
Si la loto, sper sa castig, dar ca sa castig trebuie sa sper ca ma lasa inima sa-mi cumpar un bilet.. Ca momentan nu m-a lasat…
@A witch.. Nu mergea nici in acea varianta, asa c-am rezolvat in stilul meu. Amu’ merge..
Si da, eram ironic, da’ nu cu tine, ci cu mine.. E un mecanism de aparare, cam greu de explicat. E ceva de genul “Fac singur misto de mine, ca sa nu faca altii misto de mine…”.. Reminiscente din epoca geek…
@Ghost – estimarile puteau sa fie de 101%, ii clar ca nu reflecta realitatea, chiar daca vanzarile scad ca numar si ca pret/unitate vanduta, nu reflecata valoarea tranzactiilor efectuate. Daca se voia o analiza apropiata de realitate, se tinea cont ca numarul imobilelor vandute nu reflecta valoarea tranzactiilor. Repet, sectorul imobiliar nu este reprezentativ pentru domeniul constructiilor, mai ales daca se pune problema cat se vinde (chiar si ca numar, chiar si ca valoare). Putem sa avem 100 imobile, le vindem si le revindem a cate 10 ori, asta nu inseamna decat ca ne luam banii unul altuia. In momentul in care se construieste e altceva. Vanzarile (speculative ‘au de ce natie or fi ele) de terenuri-arabile/construibile, cladiri civile/industriale, sunt o componenta, investitiile in domeniul constructiilor de orice natura sunt alta componenta. Exista o legatura la un anumit nivel intre vanzari imobiliare si investitii (mie imi pare clar care parte a fost sustinuta mai mult pana pana acum), faptul ca nu se vinde ce s-a construit afecteaza investitiile, dar afecteaza mai mult un anumit sector al investitiilor in domeniul constructiilor, “prietenii stiu de ce”. Incerc sa spun ca se prezinta ca am avea parte de o criza, ca ar fi mai neagra sau mai alba, ca se estimeaza, pe baza unor date mai mult sau mai putin apropiate de adevar sau relevanta, faptul ca pardalnica de criza ne va aduce sau ne va lua, nu pun pret pe aspectele de genul asta, pun pret pe ce vad in jurul meu. In functie de aspectele astea iau decizii. Nu am plecat urechea nici in perioada de “boom” economic (‘au de ce natura o fi el) la cele estimari (ca daca plecam urechea poate cumparam un credit de la banca pentru cutiuta din beton ‘au pentru firma de constructii, ca merje in domeniul constructiilor de apara si pazeste) nu voi pleca urechea nici la cum o fost si ce ar fi sa fie, so, la munca cu mine nu la chitait computadorul.
Sorin, nu vorbeam de valoare, ci de numar. O tranzactie imobiliara nu se face cu 1.000 de lei, ma gandesc eu.. Vorbeam de faptul ca inca se fac asemenea tranzactii, de la vanzari-cumparari, la alte chestii, numai ca nu atata pe credit. Deci bani exista. Nu vorbeam de pretul imobilelor.. Vezi si tu ca totu-i subiectiv, adica daca la teveu, in ziare, vezi ca-i criza, oamenii vorbesc de criza, se aud tot felul de zvonuri legate de iminenta cadere a sistemului, de banci falimentare, de somaj in crestere, inflatie, etc.. nu inseamna ca-i si asa…
Aici era de fapt miezul post-ului. Ceea ce vedem si auzim nu prea bate cu situatia de fapt. Suntem conditionati sa acceptam toate bolunzeniile drept stare normala.. D’aia-i bine sa nu pleci urechea si ochiul la ceea ce-i prin jur, si sa judeci la rece…
Si apropozito, vorba ta, in conditiile date, cred ca o sa-mi fac rost si eu de-o casuta numai a mea, cu gradinuta si o pivnita imensa, pe langa accesoriile normale..